Luna din fereastră
...
În noaptea care curge lent,
Stă luna la fereastră,
De parcă ar privi atent,
Drept în odaia noastră!
...
Clipele se-nșiră lin,
Doar una câte una
Și blândă, ca un pelerin,
Stă la fereastră luna!
...
Se duce luna-ncet, încet,
Tăcut purtându-și voalul,
Unde-o așteaptă un poet
Să-i prindă-n vers ovalul!
...
Noaptea curge către zori,
În miez de toamnă rece,
Și fantomatice culori
Apar, când luna trece!
...
Și dacă noaptea nu-i albastră,
Iubito, nu te plânge,
Privește luna din fereastră
Ce-n ochi ți se resfrânge!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu