Luna - Radu Iorgulescu
Poezie adăugată de: Calm21

    sâmbătă, 16 decembrie 2017

De pofte pline îți pătrund veșmântul
priviri arzând în ochi te vor lumesc,
tu mângâi tainic suflete cu gândul
că dragostea e tot ce-i mai firesc.
*
Ce încordări în trupuri și ce patimi
cu raza ta prin ramuri mai strecori,
în urmă lași atât de multe lacrimi
când ziua pe pământ încet cobori.
*
În urma ta rămâne doar visarea
din zborul slobod către infinit,
tăcerea ta pe cer a pus uitarea,
tu rămâi luna, până de sfârșit.



vezi mai multe poezii de: Calm21




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.