Mai sunt din vară zile rătăcite,
...
Cad frunzele-ofilite de pe ram,
Biruite de un vânt răvășitor,
Când toamna bate îndrăzneț la geam,
Cu degetele mâinii unui nor!
...
E anotimpul tristelor poeme,
Cu tânguiri de vânt și lacrimi în burlane,
Cu luna ce răsare mai devreme,
Plimbându-și printre nori albele volane!
...
Mai sunt din vară zile rătăcite,
Dar se arată din ce în ce mai rar,
Ca foile nerupte dintr-un calendar
Ce-așteaptă doar să fie recitite!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu