Mai bate-n mine valul mării,
mai simt în nări mirosul sării;
și sînt încojurat ș-acuma de fuioare
din vîntul ce bătea fără-ncetare!
Pămîntul roșu, sterp și roca albă
le simt ș-acum, zvîcnind, sub talpă!
și pielea de pe palme , asudată,
mai strînge aspra coadă de lopată!
Sub pleoapele-nroșite mai palpită
praful de rocă dură și de dinamită;
mai huruie-n urechi motoare
de camioane grele și excavatoare.
Mai țipă pescăruși a despărțire,
adînc vibrează-n mine glasul lor subțire;
mai bat în mine valurile mării
și-n nări mai simt mirosul sării.
1986 februarie- după: septembrie, octombrie, noiembrie 1985, practicant în S.N.T.C.P.A.M.N. , km 13 -
Purice Narcis - elev cls. a XI-a A
:)
Am intenționat să păstrez grafia.
Purice N.
vezi mai multe poezii de: narcispurice
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.