În aur câmpiile îşi trec strălucirile,
fâlfâiri de grauri adulmecă sudul;
în noi cu dinţii, azi, toate ticăloşirile
îşi mărturisesc prezenţa, absurdul.
Naşte-o lume nebună, lacomă şi pală
destin adeverit de ce n-o ierţi?!
Viaţa ne trişează cu mângâieri de gală,
lumea şi-arată, colţii săi şireţi.
vezi mai multe poezii de: George PENA
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.