MANIFESTAŢIA
Se lasă seară, negură şi frig,
Pe străzi e furnicar de lume frântă;
Bat din picioare sau se iau la trântă,
Unul de foame muşcă un covrig.
Lumini lăptoase nu ne înfierbântă;
Răciţi, guturăiaţi, câţiva mai strig,
Cu glasul broaştelor în pipirig :
Se antrenează pentru scena sfântă.
Congresul se-ospătează, noi pe străzi,
Cei veşnic adunaţi pentru parăzi,
Ne perpelim, morocănoşi ca spuza.
Cum tabere cu ţuică fiartă nu-s,
Ca să-şi încingă sufletul răpus
O parte din tovaraşi joacă bâza. 27.11.1974.
vezi mai multe poezii de: Vasile Cornel