În undele pline de vrajă cu care marea ne vorbește
Se nasc povești, se nasc poeme și amintiri de neuitat
Sirena cântecu'-și înalță atunci când valul o izbește
Mirajul lumii din adâncuri..de mii de ori m-a tulburat!..
Ea, marea..sinceră și vie..și-a spus povestea..fără jenă
Au plâns talazurile tragic urlând furtunilor să tacă..
Prin vuiet și-a vărsat năduful..dorindu-și aura boemă
Trăgându-și glorioasa undă...cu liniște chipu-și îmbracă!
Și-n linistea ce-a-nvăluit-o..și-a plămădit din unde-un soare
L-a înălțat pe bolta-albastră să-și zvânte plajele întinse
În spuma valurilor însă și-a scris povești nemuritoare
Cu marinari furați de ape..și cu iubiri suav promise...
De ce mă tem de-a ei chemare?! De ce adâncu-i mă-nfioară
De ce în agonia-mi verde mă tulbură imensitatea?!
Dezmiardă-mă cu scoici și midii..tu prea distinsă domnișoară
Și fă ca-n liniștea profundă să nu îmi pară tristă moartea!
15.07.2017
vezi mai multe poezii de: Onnyanna
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Oana > cu placere; sa-ti fie de prisos!..
Th3Mirr0r
th3mirr0r
sâmbătă, 12 august 2017
Am înțeles...mulțumesc frumos pentru sfaturi!
Onnyanna (autor)
sâmbătă, 12 august 2017
Oana > precum ti-am spus si in trecut, ai o afinitate pe care am subliniat-o;aceasta afinitate si capacitate, din pacate, o inlaturi(poate involuntar) sau din urma unor asocieri algoritmice, daca nu chiar fiind influentata direct sau indirect de alte forme scrise; vreau de la tine sa mentii acea delimitare dintre forta si structura, captand un echilibru(care va fi necesar pentru expresia formei).
Th3Mirr0r
th3mirr0r
vineri, 04 august 2017