Nimic n-am spus. Si-atâta gingasie
Si-atâta frumusete sa se piarda?
Cât nu-i târziu, cât viata-o sa mai arda,
Despre iubire poate tot voi scrie.
Nu cateluse hamaind în zgarda,
Iubirea noastra fu, nici n-o sa fie,
Ci pajura maiastra ce invie
Mereu, ca lastarisul de subt barda.
Stii tot. Tot ce-i al meu, e-al tau, iubite,
Stii viata mea, stiu gândurile tale,
Cu zbor înalt, prin vreme dobândite.
O, mearga anii, mearga ei devale...
Când toate pareau spuse si traite,
O melodie noua-si taie cale.
vezi mai multe poezii de: Maria Banuș