Zâmbesc de când m-am trezit
Iar în ochi au apărut lumini
Ce umbrele încet mi le-au topit
Și le-au scos din rădăcini.
Zâmbete-n flori schimbate
Cu miros de galbeni trandafiri
Aleile ușor le străbate
Pe aripi albe de zefiri.
O, zâmbet, ce minune!
Să te odihnești pe chipul meu
Ca un far ce iese din genune
Și ajunge precum mărețul zeu.
Ce bucurie mă încearcă
Curgând lin ca apa râului
Înaintea unei epoci stă,
Mărturia Zâmbetului!
vezi mai multe poezii de: Nori Jeler
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.