Mi-e dor de libertate-n țara mea
În care strâmbătatea este dreaptă,
Iar hoții au curajul și ar vrea
Să ne-ngenunche treaptă după treaptă.
Mi-e dor de libertatea de cuvânt
Ce-ajunse să nu aibă greutate -
Scandăm degeaba la lozinci în vânt,
Iar hoții fac arest în libertate!
Mi-e dor de libertatea de-a munci,
Cu oarece folos și pentru mine,
Azi doar patronii pot a porunci,
Și discreționar ne dau o pâine.
Mi-e dor de libertatea din trecut,
Dar nu se poate spune că-s nostalgic –
Și lucruri bune-atunci s-au petrecut –
Doar îmbuibații de-azi le iau în tragic –
E vremea lor, de tot ticăloșită,
Ne mint că n-avem productivitate
Dar ne plătesc (și nu cad în ispită!),
În acte doar salariul jumătate.
Și-ar mai fi multe de adăugat
Dar vă întreb: aceasta-i libertate?
De ce atâta sânge s-a vărsat,
Să facem vile-n loc de combinate?
Prin ”libertate” fabrici s-au distrus,
Capitalismul care azi tronează
Doar viciu și mizerii a adus,
Pe nimeni însă nu interesează.
Mi-e dor de libertatea ce-o avea,
În lume România de-altă dată,
E subjugată azi și-i o belea,
Această U.E. foarte lăudată!
vezi mai multe poezii de: Nelu Preda