Mama, eu te-am visat trecand
Pe-un fir de nor, pe-un camp de zare,
Firavu-ti trup amestscand
Cu zbor de paseri calatoare.
Mama, eu te-am strigat sa stai,
Era un drum ciudat, de spume:
Unde plecai, de ce plecai?
Spre care inceput de lume?
Erai frumoasa si aveai
Aripi de inger, albe, mama,
Si te strigam si n-auzeai
Sau nu vroiai si mi-era teama.
Acele paseri argintii
Mi te duceau din vis, usoare,
In zborul lor de vesnicii
Tacute si nepasatoare.
vezi mai multe poezii de: Mircea Micu