Pe cărarea mântuirii
Domnul Isus a umblat
Și izvorul fericirii
Însuși El l-a desfundat
Pe cărarea mântuirii
Vai ce mulți astăzi pornesc
Însă hățurile firii
Pe atâți azi îi opresc
Lungă-i calea bun e drumul
Însă vai câte ispite
Îi despart pe atâți de Domnul
Și de dragostea fierbinte
Mulți se avântă sus pe munte
Dar atâția vai coboară
Nu mai vor ca să asculte
De iubirea milenară
Vânturi bat și vin furtuni
Cu adâncă vijelie
Și atâția în străfunduri
Găsesc drum spre veșnciei
Ispitiri căderi pe cale
Și suspine— plâns amar
Printre lacrimile tale
Urci cu crucea pe Calvar
Deseori pe aici căzuți
Și izbiți de vânturi grele
Sus spre ceruri de te uiți
Și aspiri mai mult la ele
Însă drumul nu se gată
Urci și mergi necontenit
Păstrând duhul fără pată
Căci Isus te-a mântuit
22-12 -2015 Mănăștur
vezi mai multe poezii de: Ioan Daniel
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Frumos, o poezie la care mesajul castiga prin ritmul bine inchegat si rime potrivite. Felicitari!
andreionthepoetry
miercuri, 23 decembrie 2015