Te privesc cum te trezeşti,
din colţul ochilor zâmbeşti.
Sub genele grele de somn
mijesc doi irişi ce mai dorm.
Apoi, te mişti cu o lentoare
ce-ţi pune corpul în valoare
Şi ochii tăi, plini de candoare,
visează în continuare...
Profilul tău angelic, luminos,
schiţează un surâs frumos.
Pe umeri şerpuiesc şuviţe
prinse-n bălaie cosiţe.
Un glas plăcut melodios,
mi-aduce alinare...
O, muza mea, tu mă inspiri,
eşti forţa creatoare!
Mă simt deodată mai bogată
că am pe lume un odor,
Născut din dragoste profundă,
însemnul meu în viitor.
Ești sublimă - muza mea,
nu mi-aș dori pe altcineva!
vezi mai multe poezii de: miana