e dur , contondent peisajul
de cum ies din casă
cotidianul mă lovește peste față
mai rău ca prima palmă
dată din dragoste
un șofer m-ar lua la bătaie
că nu l-am lăsat să treacă
peste un om
o doamnă bine mă apostrofează
că am înjurat un câine
un bețiv
mă ceartă că nu merg
la biserică sistematic
analfabeți așteaptă în stradă respectul
social
oameni cu ochi de animal
așteaptă un codru de pâine
și sinteza zilei
pe posturi de televiziune
mugesc unii la alții
senatori de hârtie,
jurnaliști decorați la apelul
bocancilor,
președinți tâmpiți
vânduți corporațiilor,
prostituate împăiate
nu e nimic,
iubirea e totul,
e o dimineață
ca oricare alta
un duș rece înainte
de marea dragoste
a inocenților
nu e nimic,
importantă este
iluzia iubirii care mi-o vinzi
înainte de culcare,
o insulă pustie,
Fata Morgana
naufragiată
în cotidian
vezi mai multe poezii de: Ursu Marian Florentin