Obişnuiam să fiu o mare,
Iar tu nisipul:
calm şi cald, de iunie.
Mă linişteai cumva
În fiecare noapte,
Când simţeam furtuni pe ape.
Mi-am adâncit valurile spumoase,
În particulele tale aurite.
Şi am dormit aşa
Ani, minute, poate zile...
Când m-am trezit,
Am simţit Soarele mai cald decât tine.
Iar valul mi-a fost zbuciumat.
Un zâmbet trist din scoici şi alge,
Pe buzele de nea mi s-a format.
Era decembrie, iubite!
Şi apele mi-au îngheţat...
vezi mai multe poezii de: LarisaBalan
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multumesc! Asemenea! O primavara minunata! O sa postez cat mai des!
LarisaBalan (autor)
duminică, 01 martie 2015
La multi ani Larisa Balan! O primavara frumoasa si abia astept sa mai postezi poezii!
mirela
duminică, 01 martie 2015
imi place mult!
dani
sâmbătă, 28 februarie 2015
felicitari!
ali
vineri, 27 februarie 2015
Multumesc pentru cuvintele frumoase!
LarisaBalan (autor)
vineri, 27 februarie 2015
Versuri frumoase si perfect conturate.Mesajul redat ajunge direct la inima. Te admir!
mirela
vineri, 27 februarie 2015