Nec plus ultra (I) - Lucia Eniu
Poezie adăugată de: Lucia Eniu
marți, 05 ianuarie 2021
Mi-am răsfirat tăcutul
pe-o frânghie de vânt
şi-am început să-l biciui
doar-doar o naşte-un cânt
Dar s-a sfârşit obraznic
cu plânsu-n ochiu-i mut
şi-am prins atunci să-l mângâi
atât
şi am tăcut.
vezi mai multe poezii de: Lucia Eniu
Detalii poezie:
- »» Poezie de debut? nu
- »» A mai fost postată pe acest site? nu
- »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
- »» Vrei să fie analizată critic? da
- Distribuie pe:

-


Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.