(Ne)linişti autumnale - Ioan Grigoraș & Liliana Trif
Poezie adăugată de: nutzu

    marţi, 13 septembrie 2016

Mi-am îmbrăcat cuvintele în straie
Mai ruginii, așa cum e răpciune,
Cu ploi acide, prafuri și noroaie
De parcă e altă dimensiune.

Doar fluturi argintii și frunze moarte
Sub felinar dansează împreună,
Când scriu răvașe lungi, privind spre Marte,
Și le arunc cu ciudă-nspre furtună.

Va trece poate-o adiere mută
De toamnă despuiată de veșminte
Să-mi spargă-n țăndări liniștea argută
Ce mă ucide-n loc să mă alinte.

- Mi-au îngheţat cuvintele pe buze,
Condeiu-n călimara din vestibul
Adoarme trist sub ploaia de acuze
A toamnei ce dictează. Unde-i scribul

Ce până ieri scria romanțe-albastre?
L-or fi ucis cu pietre vrăjitorii?
Se-aşterne praf pe visurile noastre
Sau le-au luat în zborul lor cocorii?

Pecetluite-s buzele de sarea
Atâtor nopţi sub zodia-ndoielii,
Când pe ghergheful vremii plânge marea,
Iar noi purtăm însemnele greşelii.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif



vezi mai multe poezii de: nutzu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.