Vezi varianta desktop a site-ului

• Acasă
• Clasici
• Contemporani
• Străini
• Translations
• Membri
• Proverbe
• Povestiri
• Proză
• Ştiaţi că
• Calendar
• Citate
• Log In
• Radio Poema
• Contact

Nemărginire - Ioan Grigoraș & Liliana Trif
Poezie adăugată de: nutzu

- Atins de valuri și de amăgiri,
Furtuni ce-au bântuit printre ruine
Cu ore de extaz şi de-nrobiri,
Acum, vreau mâna ta să mă aline,

Să prind un strop din versul dezbrăcat
Alerg desculţ în fiecare seară
Și vreau să gust cu tine din păcat,
În primăvara aspră și bizară.

Secunde râd sub talpa unui vis
Când le săruți cu pasul tău subţire,
Eu bat în geamul mat și sunt decis
Să-i dau culoare și nemărginire.

- Curtată de furtuni, de-atâtea ori
M-am îndoit că dragostea există,
Emfatic universul fără sori
Nota destine frânte pe o listă

Şi câţi perdanţi, şi câţi învingători,
Atâtea nume fără importanţă,
Puteam să trec, puteai să mă ignori,
Dar între noi o tandră consonanţă

S-a-nfiripat şi-atunci am înţeles
Că vocea ta ce mă striga pe nume
O auzeam din ce în ce mai des
Când m-am mutat pe-o stea ce nu apune.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

vezi mai multe poezii de: nutzu