În casă și-n însingurare,
Și-n mici lucrări întreg mă-mpac -
Îmi scapătă-n fereastră Soare
Pe pânză jilavă din lac.
Câtă trăire! În cămașă
Îmi suflă vântul tot mai viu,
E-o romaniță-așa gingașă
În șoapta prundului târziu.
Limpezi sunt anii duși ai vieții
De parcă lebede din zări
Pe ape vii și pe fânețe
Ne vin ninsori din depărtări.
Și iar în dalba-nsingurare
Modestele lucrări îmi tac:
Îmi scapătă-n fereastră Soare
Pe pânza jilavă din lac.
vezi mai multe poezii de: Nikolai Rubţov