Ninge uşor, blând cu fulgi ca regii.
Mantia albă acoperă plăpândul pământ,
Frigul uşor se leneveşte,uite greieri
Albi de zăpadă pe nasul meu sunt.
Ninge cum nu a mai nins
Ninge frumos,virgin,totul e un crin
Cules demult,ah ce dulce vis,
Eu,obosit,la tine nu mai vin.
Stau la mine ,să văd cum ninge
Cum perle cad din cer,cum cerul
Exaltă de bucurie,inima ta plânge
După mine,necredinciosul,uite zenitul….
Ninge aşa, edenic,e frig afară,la tine
Cum mai e? e ger şi beznă
Ce urât, să nu ai vreo rană,
Te rog hai la mine…
Vino,aşa uşor,să privim cum ninge!
Din volumul Pietre si Inimi, publicat in anul 2015
vezi mai multe poezii de: Alexandru Cristian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.