Noaptea, la Bradu
...
Ne-am așezat să privim către cer
O întreagă noapte-aveam înaintea noastră,
Luna strălucea, gălbuie și sihasatră,
Stelele sclipeau pline de mister!
...
Lacul tremura în noaptea răcoroasă,
Luna-n lac părea o cărare-aprinsă,
Ziua apunea, departe, tot mai stinsă
Eu îți spuneam tăcut cât ești de frumoasă!
...
Deasupra noastră, puzderia de stele
Se oglindea în lacul ce lucea feeric,
Eram amândoi cuprinși de întuneric
Sub luna ce părea corabie cu vele!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu