- E luna într-un colț de zodiac
Cu fața-n puful multor nostalgii,
Mă uit la ea, suspin și mă prefac
Că-s fericit... doar tu poți să descrii
Ce-nseamnă toamna fără primăvară
Și ploaia rece fără curcubeu.
Așa sunt eu, un tren ce n-are gară
Când nu te simt vibrând la pieptul meu.
Îmi las obrazul pe fereastra lunii
Să-l mângâie nocturna lui Chopin
Și mă dezbrac la poarta pasiunii
Doar să-mi oferi un strop de oxigen.
- Mi-atinge timpul fruntea şi se-nclină
De parc-ar recunoaşte c-a greşit,
Iubirea mea, eu partea mea de vină
Mi-am asumat-o până la sfârşit.
Ce dacă viaţa are multe staţii,
Opreşte-te aici în burgul meu
Măcar puţin, spre alte destinaţii
Când vei pleca o să-nţelegi că eu
Las mâinile pe clape să-ţi atingă
În fiecare noapte-un vis desculţ,
Să-ţi fie cald şi-atunci când o să ningă.
La noi mi-e imposibil să renunţ.
Ioan Grigoraș & Liliana Trif
vezi mai multe poezii de: nutzu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.