Nopţile de Vară
Mi-aduc aminte,- adesea ori
De vremea când eram copii,
Că multe lucruri îmi plăceau
Ce seri de seri mă fascinau,
Şi-acum îmi produc nostalgii.
Când se punea punct la joacă
Şi-apoi luam masa, în familie,
Mama sub grijă, gătea patul -
Şi ne plăcea, nu doream altul
Eram toţi plini ... de bucurie.
Îmi amntesc că iubeam mult
Când în lunile calde de vară,
Sub cerul liber, noi dormeam
Şi-n faţa casei ne-odihneam
Pe-un pat de rogojină-afară.
Întinşi la rând, priveam în sus
Cum stam culcaţi pe căpătâie,
Şi urmăream pe-albastrul cer
Lumini ce-apar, şi-ndată pier
Şi stelele-ncepeau să năruie.
Cum traiectoria cea luminoasă
Poate-n neant ea că se stinge,
Şi-n griji deloc nu ne-angajam
Că-ncrezători, fermi toţi eram
Cum că pământul, nu-l atinge.
Şi-astfel, spectacolul priveam
Până când ochii se-nchideau,
Odihna nopţii spre-a ne-aduce
Sub somnul cel dorit şi dulce -
Când peste noi stele scânteiau.
Flavius Laurian Duverna
28 noiembrie 2014
vezi mai multe poezii de: Duverna
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Cu respect şi mulţumire !
Duverna (autor)
duminică, 05 iulie 2015
Creezi imagini frumoase, un pic daca ai mai slefui versul... Imi place foarte mult cum scrii si entuziasmul cu care pui pe hartie sentimentele! Te urmaresc cu drag si incantare!
andreionthepoetry
miercuri, 01 iulie 2015
Din toată inima, sincere mulţumiri!
Duverna (autor)
miercuri, 01 iulie 2015
foarte frumos :) felicitari
ali
miercuri, 01 iulie 2015
mda, e super, tine-o tot asa!
traian
miercuri, 01 iulie 2015
Voi reveni cu drag. imi plac mult versurile tale.
rebeca
miercuri, 01 iulie 2015