NOSTALGIE
Printre blocuri patrate,
Printre zecile de maşini ce aşteaptă
La verde cursa să-nceapă
Pe străzile asfaltate,
Printre terase în treaptă
Şi imense, triste palate,
Printre restaurante, fântâni luminate,
Concerte, vorbe în şoaptă,
Singuratecă treci, nimic nu te miră,
Nimic nu te convinge şi nu te inspiră,
Căci tu doreşti... Vălenii şi casa de ţară,
Grădina ta lungă cu ierburi povară,
Şi ceaţa şi bruma şi clisa şi vântul...
Acolo ţi-e locul, acolo mormântul.
vezi mai multe poezii de: Vasile Cornel