Crezi cǎ
Dacǎ privesc
Cerul
O sǎ-l vǎd pe Dumnezeul
Prea slǎvit
De întreg clerul?
Eu nu cred
C-o sǎ se-ntâmple,
Dar
De voi privi în om,
Voi vedea
Cǎ Dumnezeu
Sǎvârşit-a
O minune,
Fiindc-aşa e El,
Bonom.
Nu cred cǎ-i adevǎrat
Cǎ suntem pǎmânt,
Cenuşǎ
Numai bune de-aruncat,
Ca gunoiul
Dupǎ uşǎ.
Suntem
Tot ce El a vrut,
O fiinţǎ
Ce se naşte
Dupǎ un ritual
Ştiut,
Şi dispare,
Nu de tot,
Cum,
Bunǎoarǎ,
Cred ateii-n
Disperare.
vezi mai multe poezii de: samoila