“Nu te iubesc,nu te mai vreau”
Așa mă mint întotdeauna
Evit mereu,să-ți spun pe șleau
Dar cum ești tu,e numai una
„La pieptul meu nu te doresc”
Încerc mereu a mă convinge
Dar când vin zori de înfloresc
Dorul de tine mă învinge
Mă cert cu ființa ce te vrea
Și-ncerc mereu s-o stăpânesc
Au oare nu-nțelege ea
Că ești un vis,un corp ceresc?
Oricât m-aș strădui de mult
Rămai o stea pe cer întins
Un ireal,un gând ocult
Ce-i imposibil de atins
Să mint,să spun „nu te iubesc”?
Și-n depărtare să m-ascund
Sau să rămân și să trudesc
Ca să te am,suflet plăpând?
De poți,răspunde-mi la-ntrebare
Se merită să stau să lupt
Sau să mă duc departe-n zare
Spre un alt vis făcut din lut?
vezi mai multe poezii de: Gustavo El
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.