Nu vreau să râd
...
Nu vreau să râd de idioți vremelnici,
Nu pot să râd, e prea mult pentru ei,
Prefer să plâng citind pe cei cucernici,
Care-au sfințit parfumul florilor de tei!
...
Prefer să plâng cu Eminescu-n voie
Decât să râd de șirul de hareți,
Prefer să mă uimesc despre Sisoie
Și ceata lui de sfinți anahoreți!
...
Nu pot să râd de imbecilii trendy,
Cînd îi privesc, îmi bate ochiul stâng,
Chiar nu pot să râd de fiece nătâng,
Râsul nu-mi va deveni modus vivendi!
...
Animalul-om văd că se schimbă
Devine iute un imbecil brutal,
Am și văzut cum uneori se plimbă,
Țanțoș și fudul, omul-animal!
...
Am văzut cum unul a urinat pe-un zid,
N-a fost de râs asemenea ispravă,
Omul părea a fi doar o epavă
A unui experiment ratat anticovid!
...
Ăștia-s produsul unui stat ratat
Sufocat de șmecheri impostori,
Cum îi spunea vlădica, eșuat,
Condus de mitocani și infractori!
...
Nu pot să râd când știu unde se-ajunge,
La ce nivel vom fi în câțiva ani,
Vom rămâne țara condusă de golani
Și voi avea motive doar de-a plânge!
...
Prefer să plâng, citind mereu din clasici
Decât să râd văzând aleșii noștri
Căznindu-se să pară cât mai falnici
Vorbind în public și râzând ca proștii!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Sunteți în prosentimentul meu!
Sunt împietrit și aș vrea să plâng precum minunatul poet Labiș... Îmi plac versurile dumneavoastră!
Emilian Lican
duminică, 15 mai 2022