O iubire pierdută
Iubite, în inima serii,
Luminile curg pe pământ,
Se leagănă-n zare iar merii ,
Eu mă pierd într-un simplu cuvânt...
Se stinge sub un palid apus
Iubite, când toamna ne cheamă,
Un soare de ape răpus
Răspândind iar în inima-mi teamă
Şi gândul că poate o noapte
Vom fi frunze arse de zei,
Mă face să plâng printre şoapte
Când vântul ne poartă pe-alei
Si iarna va cerne iubite,
Peste urmele noastre uscate,
Vor plânge atingeri rănite
Sub ramuri de stele plecate.
Dar lasă zăpadă să cadă
Ca o aură rece din nori,
Nici lună din cer să nu vadă
O iubire ce stinge în zori!
vezi mai multe poezii de: Panait Gabriela
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multumesc din suflet Anca!
Panait Gabriela (autor)
miercuri, 10 mai 2017
sincer m-a atins poezia ta..
anca.
joi, 29 decembrie 2016