În vise monștri am creat,
Și-n loc de inimă am stâncă,
Din dragostea ce am purtat,
Nu s-a ales vreo mândră.
Doar singurătatea mi-a rămas,
Să-mi zică o poveste,
Să împărțim un aldămaș,
Că dragoste nu este.
Să crezi ce nimeni nu poate vedea,
De vezi, să dai de veste,
Să văd și eu cine-ar putea,
O nouă inimă a crește.
Să-mi dai speranțe e târziu,
Dar niciodată imposibil,
Când cerul bate-n sângeriu,
C-o sărutare e posibil.
Să-mi stai alături totdeauna,
Să nu-mi lași inima să plângă,
Să îmi arăți că ești doar una,
Când lacrimile-ncep să curgă.
vezi mai multe poezii de: Lascarica