Mai e puțin și se stinge lumânarea,
De-atâtea clipe de durere și necaz,
Aș vrea să întâlnesc acum iar marea,
În ultimele clipe din care-au mai rămas.
Să-i zic doar ei iubirea pe care o dețin,
Mă uit pe cerul negru și mă-ntristez puțin,
Că văd steaua pe care demult am dăruit-o,
I-am spus chiar ei de față ce mult eu am iubit-o.
Dar n-a crezut atunci că-i spun un adevăr
Și-a plecat apoi și m-a lăsat să sufăr,
Gândindu-se târziu la suflețelul meu,
Știa că de atunci o voi iubi mereu.
vezi mai multe poezii de: Lascarica