Viaţa mea înoată-ntruna
În frunzişul de pe drum
Lacul sorţii-ntinde mâna
Să mă oglindească-n scrum
Fiecare fir de ploaie,
Fiecare dor pătruns.
Curg în mare cu şiroaie
Din nor negru, greu ascuns
Numai un talaz din soare
Mai apune-n mare cald
Şi o ultimă mirare
Îmi stă-n suflet ca un fald
Mâinile mi le-oi petrece
În nisipul din privire
Şi aştept o apă rece
Să-mi vorbească de iubire
Şi când buza-mi va sorbi
A luminii crizantemă
Inima-ţi îmi va vorbi
În a limbii grea dilemă
Şi din biata mea murire
Voi pleca nemuritoare
Te voi adora răpire
Din a vieţii scufundare
vezi mai multe poezii de: Ella
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.