Ochii tăi sunt limpezi ca lacul liniștit
În zilele când vântul adie abia simțit
Și sunt adânci ca marea acolo-n depărtări
Unde vapoare albe plutesc spre alte zări.
Ochii tăi sunt pașnici ca mielul alb și pur
Ce paște liniștit cu oile în jur
Și parcă-s nestemate, atât sunt de frumoși,
Iar râsul tău îi face zglobii și luminoși.
Ochii tăi sunt bruni ca ursul din Carpați,
Pe care-l vezi atunci când codrii îi străbați,
Dar sunt cu mult mai vii decât de obicei
Atunci când chipul meu se oglindește-n ei.
vezi mai multe poezii de: Octavian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.