Lumină din lumină pură,
Veșmânt mai alb decât zăpada,
Făcea întreaga Lui făptură,
Ca să zambească toată strada.
Ne-a înzestrat pe toți cu grai,
Al Său Pământ ne-a dat în dar,
Pe toți ca să ne vadă-n Rai,
A vrut,dar l-am lăsat cu-amar.
IIsus a luat desaga cu păcate,
Pentru-omenire-a dus osândă,
O cruce grea,cărată-n spate,
Și oamenii-au ales Să-l vândă.
Și pentru ce?Pentru arginți,
Ne este sufletul pătat,
Iar locul nostru printre sfinți,
Departe-i de-a fi ocupat.
Eram doar niște bulgări goi,
Bucăți fără de viață de țărână,
Și-a dat El viața pentru noi ,
Ca jertfa Sa să ne rămână.
Să ne rămână viața-ntreagă,
O jertf-a unui OM de vis,
Ca omenirea să-nțeleagă,
Că El,i-adevăratul paradis!
Păcate am și nu-s perfect,
Dar mă pricep un pic la rime,
Te roagă,Doamne,acest poet,
Primește oda pentru Tine!
vezi mai multe poezii de: Gustavo El