O,floare,de ce nu te superi
Când vezi albina din polen că-ți ia
Când oameni,cu ale tale ruperi
Și-mpacă la necaz femeia?
De ce nu plângi când vine omul
Să-ți frângă aripi,să te doară?
Te rupe și te calcă cu piciorul
Și totuși crești și-a mia oară
De ce nicicând nu ești geloasă
Pe fata ce te ia,te pune-n vază,
Pe fata ce ca tine-i mai frumoasă
De ce-o admiri,și-i stai de pază?
Nu plânge oare mama ta
Când vede că lipsești din neam?
Când știe că oricât ar căuta
Prezentă ești doar l-al meu geam?
Când zaci în casă palidă,slăbită
Există om să plângă când te vede?
Că în suspin tu mori,și veștejită
Că-i cineva ce-i pasă,cum ai crede?
vezi mai multe poezii de: Gustavo El