Traducere de Octavian Cocoş
Smaraldul din pădure, cu-a lui răbdare toată,
Rivera în pictură l-a căutat, se ştie,
ca şi vermilionul, cea floare sângerie,
şi-a pus lumina lumii pe faţa ta pictată.
Ţi-a conturat şi nasul c-o tuşă pe măsură,
scânteia din pupile ce arde ca nebuna
şi unghii pentru care te-a pizmuit şi luna,
şi-o piele estivală, şi-un pepene de gură.
Şi capete el două ţi-a pus şi sunt aprinse
ca-n Araucanía vulcanii ce foc varsă,
şi-acele două chipuri lutoase şi-aurite
de-o flacără feroce au fost atunci cuprinse
şi am simţit că-n taină privirea-mi stă întoarsă
spre turnul tău de plete ce par cam încâlcite.
Notă: Diego Rivera, pictor mexican (1886 - 1957) care a realizat un portret al Matildei Urrutia, soţia lui Pablo Neruda, în care aceasta este înfăţişată cu două capete.
vezi mai multe poezii de: Pablo Neruda
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.