PĂMÂNTUL
Ne credem fără moarte pe aceste cuartale,
Pentru noi înfrunzeşte vegetaţia grea,
Pentru noi bate vântul, valul asemenea,
Şi nu vedem că suntem doar biete animale.
Am uitat că au mai fost sub zodia de stea
Şi alte specimene fertile şi mortale,
Crustacee, moluşte, reptile colosale
Ce au pierit fără urmă, holocaust în nea.
Ce va fi când pământul s-o răci cu încetul
Cu graniţele noastre solemne şi întinse,
Când în gheţuri ca-n chingi va fi prins continentul?!
Ce va fi când noi munţi vor ţâşni din vastele abisuri
Şi noi mări s-or întinde pe magmele încinse?
Bloculeţele noastre se vor topi ca visuri.
vezi mai multe poezii de: Vasile Cornel