Într-un hotel de vreo trei stele
Sau poate patru.Cine știe?
Eroul nostru din favele
Pe-Anuța o învață poezie
Și când o-nvață despre toate:
De Lună,stele ori de Soare
La poartă cine oare bate?
E soțul ei,venind călare.
Călare doar pe-o cămăruță
De luat vederi,ca amintire
Să aibă cu a lui mândruță
Când povestește de iubire.
Ea dulce și subțire la mijloc
El fotbalist pe nume Ciprian
De patru ore n-au noroc
Să se-ascundă de can-can
Iar soțul ei,să vezi belea
Cum s-a găsit să deranjeze
Fix când fetița compunea
Vestitele strofe engleze
De ce-ai bătut la ușă,soțu’?
Părea să aibă Ana-n glas.
Nu l-ai lăsat să își ia șorțu’
Pe el.Și tot ce mi-a rămas:
A fost ca iute să mă-mbrac
Dar în rochiță,nu în șorț
Promit că nu am să mai fac
Decât după al nost’ divorț!
Și uite așa,micuța Ana
Nu s-a ales decât cu faima
Că l-a iubit până la stele
Pe Marica,un pui de lele!
vezi mai multe poezii de: Gustavo El
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.