Pastel de Iunie
La adierea tandră, a zefirului suflând
Se mişcă-n glie câmpurile de smarald,
Ca valurile mării argintii în timpul cald
În unduirea lentă, a lanurilor legănând.
Şi-n dimineţi cu cer senin, strălucitor,
E-atât de fascinantă şi frumoasă glia
Când te mişcă pân-la lacrimi ciocârlia,
Cu imnul ei ce-l urcă-n sus, răscolitor!
Ţi-e inima trezită, la trilurile ei duioase
Ca un omagiu dimineaţa Celui Creator,
Ce-n harul Său cel scump şi îndurător
Belşug revarsă din câmpiile mănoase.
Pentru comori de bunătăţi prin dăruire
Ce an de an tot cresc sub grija-I mare,
În haru-I sfânt, ne-arată binecuvântare
Manifestându-Şi către noi a Sa iubire!
Flavius Laurian Duverna
vezi mai multe poezii de: Duverna