Cheia - Paul Sava
Adăugat de: spanualexandrina

CHEIA


Opt este ora la care liniștea învăluitoare
a sfântului lăcăș ctitorit peste vreme de
doi haiduci cu frica lui Dumnezeu se
destramă încet.
E ora la care îngerii se scaldă în lumina
șampaniei.
Unul din cei șase viețuitori de azi ai
mănăstirii Cheia toacă de vecernie.
Ciocănelele sfințite de îndemânarea
luminată de har a purtătorului de rasă
și comănac, scornesc din scândura lungă
cu nod motiv măiestrit ca țesăturile
de pe ii.
Toaca începe cu lovituri seci și ascuțite
precum cele date în floarea unui cui. Un
cui, și încă un cui, și încă unul și altul
și altul, cu, între ele un timp egal cât
le-ai potrivi din pumnul stâng în
scândură, drept, și toc! în floare,
înfipte dintr-o dată, cu îndemânare de
dulgher. Apoi, mărunțel și des, în dealuri
și văi de mai tare și mai încet.
Curgerea uniformă a boabelor sonore
egale și catifelate, e-mpunsă ici și
colo de lovituri mai tari, ritmic
scandate ca niște iambice strigături de
cuc. Ritmul crește din nou, uniform într-o
savantă împerechere armonică, nuanțând
valorile până la fortissimo, pentru a se
pierde apoi în depărtările fără viață
ale unui pianissimo imperceptibil, punctat
în final de rarele lovituri ascuțite și
seci cu care începuse.
Liniștea, atât de trecătoare și
alunecoasă, e prinsă în loc cu împunsături
de sunet, ca acelea de ac din urzeala unei
scoarțe românești.
Timpul încremenește, sufletul se
înalță, trupul se smerește.
Din copilărie ajunge până la mine,
păcătosul, amintirea obiceiului de a
împreuna trei degete și de a le purta la
frunte, în numele Tatălui, și al Fiului și al
Sfântului Duh, amin.

22 august 1980
Paul Sava- LACRIMI USCATE



vezi mai multe poezii de: Paul Sava




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.