În terapia durerii,
Nu sunt medicamente.
Aş încerca să mă repugn
Cu preţul vieţii mele.
Sorb un cantar de dimineti-
Jugul astral în zori
Mă ia-n cetăţi
Să scriu strădaniile
Asprelor dreptăţi,
Ca pe un cânt
De filomele.
Atare leac vine din cărţi
Şi din cel zbor de rândunele-
Pe bolta infinită de mistere
E- o terapie din tăcere
Şi multe rugi voite
Pe aripile mele...
În terapia durerii
leac e cifra uitată
literalmente
Pe aripile mele
nu sunt medicamente...
Lilia Manole
Cantar- izvor; fantana
vezi mai multe poezii de: lilia manole
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mi-au placut aceste versuri...Sunt simple, gingase, pure
sonia
luni, 07 noiembrie 2016