Când stelele îmi fac semn,
mă învelesc cu vise,
să-ți visez sufletul.
În mătăniile lunii,
îți zăresc plânsul de lumină,
cu spasme de dor.
Mă-nflorești a mia oară.
Copleşită de întrebările vieții –
clipe tapetate cu praf stelar,
caut să deschid lacătele
cerului.
Cele mai bune răspunsuri
vin de pe buzele dragostei.
Învăț limbajul îngerilor
prin semnele bunăvoinței.
vezi mai multe poezii de: Lavinuk37
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc pentru popas, d-na Anisoara Iordache!
Lavinuk37 (autor)
sâmbătă, 31 martie 2018
Vad un echilibru sufletesc firesc.
Poemul nu induce stari depresive.
Anisoara Iordache
duminică, 25 februarie 2018