Căderi de noi zărite-n clarobscurul
din colţul străzii fără trecători
lumina zace la fereşti bolnavă
anemică de frig şi de nevoi
Un cor de Iele peste ape sumbre
mai tulbură gândirea unui mag
un pumn de sfinţi democraţii de umbre
la colţul străzii împletesc şirag
Şi timpul se chirceşte prin noroaie
cu ochelari de cal verzui candrii
şi se frământă vânătă greoaie
o mână de colivă-n foi de vii.
vezi mai multe poezii de: Lucia Eniu