Pentru că noi, am uitat de Cuvânt!
...
Stropii de ploaie aș fi vrut să-i pictez,
Sinucigașii cerului pustiu,
Dar nu am atât de mult cenușiu
Mai bine în stropi de cuvinte-i așez!
....
Furioși se aruncă și se izbesc de pământ!
....
Evadați din plutitoare-nchisori
Se strâng năuciți și subțiri în șiroaie
Și parcă pământul atârnă de nori
Când totul se umple cu apă de ploaie!
...
Și pământul devine mormânt!
...
Adastă pe noi o vreme prea rece,
Cu ploaie-n neștire și cer cenușiu
Și vremea nătângă nu vrea să plece,
Iar totul în jur miroase-a pustiu!
...
Pentru că noi, am uitat de Cuvânt!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu