Pentru mine
...
Am căutat frumosul acolo unde nimeni
Nu l-a văzut vreodată și toți spuneau că nu-i,
Deși nu prea avea încredere în oameni,
Am dăruit încrederea oricui.
....
Și am văzut frumosul crescut printre gunoaie,
Am văzut frumosul printre urâții lumii,
Am simțit puterea Celui Care înmoaie
Până și moartea, spunând ”Thalita Kumi”!
...
Am văzut trădarea pentru mântuire,
Când s-a dus pe cruce Esența de Iubire,
Am aflat de Omul, Adamul nou și sfânt,
Care-a spus: veniți, Eu, sunt cel ce sunt!
...
De-acum văd frumosul acolo unde nu-i
Și sfințenia acunsă printre păcătoși,
Voi da în continuare încredere oricui
Căci pentru mine, toți oamenii-s frumoși!
Nu sunt toți cinstiți, dar cine-s eu
Să-i judec, când nu-s judecător
Și oamenii, sunt toți, în felul lor,
Ipostaze vii ale lui Dumnezeu?
...
Frumos, urât, ce sunt astea oare?
Au nu sunt ele,judecăți de gust?
Ce are înăuntru este de valoare,
Unde-i adevărul, nemachiat și frust.
Găsesc frumusețe unde nimeni nu vede,
La pomul lăudat, nu mă duc cu sacul,
Și chiar dacă nimeni nu mă crede
Cel mai bogat rămâne tot săracul.
...
Mulți vor libertate, să facă ce le place,
Crezând că ăsta-i scopul vieții lor
Dar va fi târziu și numai au ce face,
Când vor vedea că totu-i doar decor,
...
Iar scopul vieții este mai sublim
Decât ne-am putea închipui vreodată,
Ca la sfârșit de tot, una să fim
Cu cel care ne este adevăratul Tată.
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.