Pășesc încet înspre apus
Și negura o simt cum vine.
Doar vorbele ce nu le-am spus
Le-aud strigând ca după tine.
Eternitatea am sfdat-o
Crezându - ți sincera iubirea.
M-am înșelat amarnic,
Și - am rămas cu amintirea.
Să mă feresc eu n-am știut
De-a dragostei înșelăciune.
Avuta-am vise ce-au născut
Și - au semănat deșărtăciune.
Chiar de voi plânge în amurg
Voi râde - apoi din nou, în zori,
Iar lacrimile care-mi curg
Transforma-se-vor în flori.
Petalele vor pluti în vânt,
S-or risipi în nor de stele.
Iubește - mă acum, cât sunt,
Căci mâine eu voi fi ca ele.
În testamentul ce - l voi scrie
Îți voi lăsa a mea durere
S-o porți cu tine - o veșnicie
Sau doar trei clipe efemere.
Ce vorbe goale, fără șir,
Și totuși câte înțelesuri...
Să - ți fie gândul trandafir
Iar spini să - ți fie aceste versuri.
vezi mai multe poezii de: Selena
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc frumos!
Selena (autor)
duminică, 13 septembrie 2020