Sufletul, divina forţă
creatoare de viaţă,
omenirea-nsufleţeşte,
dându-i duh şi cutezanţă.
Suflet şi trup, un întreg
ce iubirea o animă,
simbol al trăirilor,
torţă veşnică, sublimă.
Sufletul e raza care
luminează cursul vieţii,
facându-ne buni şi tandri
chiar din zorii tinereţii.
Sufletu-şi cată pereche,
după datina străveche,
şi-atunci când o găseşte
o minune se-mplineşte.
Suflet bun, mărinimos,
dragoste, afecţiune,
esenţa iubirilor
ce animă-ntreaga lume.
Azi, trăindu-ne viaţa,
arşiţa ne pârjoleşte,
este a iubirii vrajă,
ce alt suflet plămădeşte.
Am primit şi am dat viaţă,
întreţinem focul viu,
toţi suntem datori s-o facem,
cât nu-i prea târziu.
vezi mai multe poezii de: miana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Foarte frumoasa!
estera
duminică, 27 septembrie 2015