Pescărușul
Pe o plaje pustie domnea mai demult pescăruşul;
Colonii liniştite de păsări etern visătoare.
Când buldozerul prinse să răstoarne ritmic la soare
Vile albe precum albuşul,
De pe largul marin se porniră să sosească vapoare;
Călători începură să petreacă pe pluşul
De hoteluri intens luminate, iar în noapte arcuşul
Să clădească ecouri ... El continuă să zboare.
Peste mulţimile de piei întinse în quartaluri,
Peste bărcile pescarilor cărând cherhanaua pe valuri,
Peste ruinele moarte ale graţiei antice, pluteşte.
Superior, enigmatic, indiferent la tot ce-i pe plajă,
În planări elegante şi ocoluri pline de vrajă,
El continuă să zboare atent şi să caute:... Peşte! !
vezi mai multe poezii de: Vasile Cornel
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.