Trandafirii erau cândva măceșii
Cu spini, dar fără de miros,
Cu sânge, apoi, botezați miraculos...
Tu înflorești ca ei și ca cireșii!
Rochia cu petale-ți cuprinde armonios
Sânii moi ca două mere coapte
Și trup de zână...dezvelit in noapte
Și-n mintea mea de păcătos
Bărbos, spinos ca un măceș,
Păcătos ce-ți jură-n șoapte,
Nu voi spulbera petalele la noapte,
Rog Primăvara facă-m-ar cireș!
Barba mea înțeapă ca măceșii
Sânii tăi ca doua mere coapte,
Fă cumine in astă noapte...
Ce face primăvara cu cireșii!
vezi mai multe poezii de: Ioan Popa