Traducere de Petru Dincă
Spre-a dăinui, în veci, iubirea mare,
Ce-al tău poet, Ronsard, ți-a închinat,
Cum tu, cu frumusețea-ți, mintea i-ai furat
Și l-ai înlănțuit, fără scăpare,
Și ca, în veac, urmașii să afle, fiecare,
Cum chipul tău, în sânge, deplin mi-ai strecurat,
Că-n inima-mi, el singur stăpân a existat,
Îți dau această argintúră¹, spre păstrare.
Trăiește-ndelungat, în tinerețea-i verde...
Nici eu, după-a ta moarte, în veci nu te voi pierde,
Fiindcă-n-al meu cântec, mereu te-oi ține-n viață,
Prin grija mea, din lucruri prin vremuri adunate,
Iar tu vei trăi veșnic, ca Laura măreață,
Cât timp vor fi pe lume o pană și o carte.
1 - Argintura (Sempervivus tectorium), numită, cel mai adesea, urechelniță, este o plantă foarte rezistentă la condiții vitrege. Numele ei în poezia originală este sempervive, din latinescul Sempervivus, care înseamnă, în traducere, „mereu viu”.
vezi mai multe poezii de: Pierre de Ronsard