Mi-e frig și e urât.
Privesc casele din drum.
Zâmbetul oamenilor mă orbește.
Afară e frig,
dar în case e cald, presupun.
Îmi place ploaia,
dar mi-e frig
și sunt udă leoarcă.
Bat în geamuri.
Cer mâncare, o umbrelă… orice!
Dar nu primesc nimic.
Simt ploaia pe tot corpul,
o aud, o văd
și aștept.
Aștept…
Aștept…
AȘTEPT.
Nimeni nu vine.
Sunt singură.
Poate voi găsi companie,
dar toți sunt în case.
De ce eu nu sunt acolo?
Nu știu…
Îmi place ploaia,
poate și singurătatea.
vezi mai multe poezii de: 9bianxa